Danemarca și limba daneză

Danemarca este o țară mică, formată din 406 insule. Are sub 6 milioane de locuitori, iar limba este considerată dificil de învățat.
Lego, poveștile lui Hans Christian Andersen și hygge sunt primele lucruri legate de Danemarca la care ne gândim.
Lego vine de la cuvintele daneze leg godt, care înseamnă „a juca bine”. Danezii se înțeleg bine, cooperează ușor. În context profesional, apreciază persoanele oneste și care au abilitatea de a coopera cu ceilalți.
Hygge este, dincolo de confortul fizic (al unui pat sau pulover), confortul oferit de relațiile sociale, prietenie, convivialitate, comportamentul față de alte persoane, arta de a crea intimitate. Este hyggeligt să te întâlnești cu prieteni pe stradă, iar o persoană plăcută, cu care e distractiv să petreci timpul, este hyggelig fyr (o „persoană confortabilă”). Lumina lumânărilor oferă o atmosferă hyggelig.
Lucrurile trebuie făcute cu grijă (omhu), mai ales la lucru și în domeniul serviciilor. Danezii preferă un stil de viață sănătos, produsele organice, iar zahărul are o taxă suplimentară și la dentist sunt la vedere sticle de la băuturi carbogazoase cu 32 de cuburi de zahăr înăuntru, ca un avertisment în privința conținutului acestor băuturi.
Și sportul este apreciat. Exercițiile fizice și piscinele sunt o prioritate. Aproape toți merg cu bicicleta, ceea ce este excelent pentru kondi (forma scurtă a cuvântului kondition, fitness).
Respectă mediul și sunt ecologici (miljøvenlig, „prietenoși cu mediul”). Acest lucru este văzut ca parte a stilului de viață sănătos. Folosesc puțin ambalaj, plastic biodegradabil, produse care nu afectează stratul de ozon. Consumatorii sunt bine informați.
Religia oficială este cea luterană. Aproape toată lumea plătește o taxă religioasă (puțini optează să renunțe la această plată și la calitatea de membru). Însă în afară de această plată, merg destul de rar la biserică. La ei este notabil, în schimb, faptul că un preot de la sfârșitul secolului XIX a compus peste 1400 de imnuri, care sunt încă folosite.
Ziua „școlară” este foarte lungă, cu pedagogi special formați pentru activități „după școală”, iar seara copiii petrec în general o oră cu părinții, până la cină (ulvetimen, „ora lupilor”).
Persoanele în vârstă au o varietate de reduceri la transport, teatre, muzee, cinematografe și cursuri serale. Există și o „schemă a bunicii” (mormor ordning) la grădinițe, unde femei în vârstă pot juca rolul de „bunică” pentru cei mici.
Numele se termină în -sen (de exemplu Hansen, fiul lui Hans). Câteva nume sunt comune și datează din secolul XIX: Jensen, Larsen, Nielsen. Femeile își pot păstra numele de familie și după căsătorie, iar copiii pot primi două nume de familie (al tatălui și al mamei). Astfel, doi părinți care au câte două nume de familie pot avea un copil cu patru nume de familie. Însă e destul de rar să fie aleasă această opțiune. În plus, sunt șanse mari ca două nume (unul de la fiecare părinte) să coincidă. Doi de Jensen rezolvă ușor problema numelor multiple.
La școală copiii nu poartă uniformă, însă poate și pentru că poartă cam aceleași haine oricum. În schimb au numele întreg prins la vedere. Mai târziu, în schimb, fiecare meserie va fi „codificată” printr-o culoare (a hainelor).
În loc de „te rog” este foarte des folosit bede om (pot să cer/să întreb?). Sunt punctuali și consideră nepoliticos să îi facă pe alții să aștepte.
„Salut” este Hils. Un alt cuvânt uzual este Skål, folosit atunci când ciocnim paharele. Se pronunță „scol”.
În corespondență se folosesc Fr. (doamnă) sau meseria înainte de nume. Profesia este importantă pentru ei, durează să obții un titlu și, în plus, există mai multe persoane cu același nume, astfel încât meseria identifică persoanele mai bine.
Puteți exersa limba daneză gratuit aici: https://www.loecsen.com/ro/invatati-danez%C4%83

Article by Nadia Esslim

Newsletter

Abonează-te la newsletterul nostru și fii la curent cu ultimele noutăți

Newsletter

Abonează-te la newsletterul nostru și fii la curent cu ultimele noutăți